Vitamina A

Aceasta vitamina liposolubila – retinol – este prezenta in alimentele de origine animala. Totusi, ea se gaseste si in cele vegetale, sub forma de beta-caroten, care in organism se transforma in vitamina A (beta­carotenul se mai numeste si provitamina A). Acesta are nevoie de grasimi pentru a se transforma in retinol.

Rezultatele unei cercetari efectuate in Statele Unite ale Americii, pe o perioada de 10 ani, au demonstrat ca bolile cardiace si cancerul de prostata au o incidenta de doua ori mai mica in cazul barbatilor care au consumat sistematic betacaroten, in comparatie cu subiectii din lotul martor care nu au consumat aceasta substanta. In Lin Xian, regiune montana a Chinei, incidenta cancerului gastric si esofagian este cea mai mare din lume. Savantii chinezi si americani, in cadrul unor cercetari comune efectuate in aceasta zona geografica, au administrat in doze zilnice, unor persoane sanatoase, cu varsta cuprinsa intre 40 si 69 de ani, diverse combinatii de vitamine A, B, C si E si de substante minerale. La cei care au primit deopotriva vitamina A si zinc, numarul imbolnavirilor de cancer gastric a scazut cu doua treimi, in timp ce la celelalte grupe nu s-au constatat diferente semnificative. Vitamina A se gaseste in fructe si legume, iar doza zilnica recomandata este de 600 micrograme.

Vitamina A reduce riscul aparitiei cancerului, prin faptul ca este implicata in procesul de diferentiere celulara, ceea ce justifica utilizarea sa in profilaxia bolilor maligne. Zincul regleaza circuitul vitaminei A in celule. Betacarotenul se gaseste in toate plantele verzi, dar sursele cele mai valoroase sunt: ficatul, laptele, morcovii, spanacul si varza creata, dintre zarzavaturi, si pepenii galbeni, piersicile si caisele, dintre fructe. S-a observat ca la japonezii si norvegienii care consuma, prin traditie, alimente cu un continut bogat in betacaroten, incidenta imbolnavirilor de cancer pulmonar, de colon, de prostata, de col uterin este mult mai scazuta. In cele mai multe cazuri, alimentele consumate contin si substante poluante, nefiind ideale ca sursa de vitamine. In morcovi, de exemplu, se gasesc adesea cantitati mai mari de cadmiu si nitrati decat de betacaroten, exceptie facand doar plantele cultivate dupa metode ecologice. Din motivele mentionate mai sus, este util un aport de betacaroten pur din suplimente alimentare.

* Vitamina A mareste acuitatea vizuala pe timp de noapte, imbunatateste vederea si ajuta in tratamentul multor boli de vedere prin faptul ca permite formarea purpurei ochiului.
* Mareste rezistenta la infectiile respiratorii
* Ajuta la functionarea normala a sistemului imunitar.
* Scurteaza durata de boala.
* Contribuie la inlaturarea petelor pigmentare determinate de varsta.
* Mentine procesul de crestere si consolidare a oaselor si starea de sanatate a pielii, parului, dintilor si gingiilor.
* Ajuta in tratamentul acneii, al ridurilor superficiale si in afectiuni ca impetigo, furunculoza, in arsuri si ulcere deschise – atunci cand este folosita in uz extern.
* Este adjuvant in tratamentul emfizemului si al hipertiroidismului.
* Participa la metabolizarea hormonilor steroizi
* Este benefica pentru tratarea ranilor si a unor boli de piele.

Carenta vitaminei A

scade adaptarea ochiului la întuneric cu aparitia hemeralopiei («orbul gainii»), provoaca îngrosarea pielii, uscarea corneei (xeroftalmie), mareste receptivitatea organismului la infectiile aparatului respirator, tractului digestiv (faringite, bronsite, enterocolite), duce la retenta cresterii copiilor, pot aparea malformatii congenitale.
Carenta de vitamina A mai poate produce si alte neajunsuri, cum ar fi:

* degenerarea nervilor olfactivi si a celor acustici;
* scaderea rezistentei la infectii respiratorii si digestive,
* faringite, bronsite, enterocolite;
* scaderea acuitatii vizuale (indeosebi la fumatori);
* diferite tulburari psihice ;
* diminuarea cresterii la copii;
* afectarea glandelor sexuale si tulburari in functionarea;
* aparatului urogenital;
* ingrosarea si uscarea pielii;
* atrofie testiculara, uscaciune vaginala;
* nervozitate si anxietate ;
* insomnii, cefalee, hipertensiune arteriala;
* unghii casante, par devitalizat si alopecie etc.

Vitamina A este indicata in afectiuni cum ar fi: fotofobie, conjunctivita, cheratita, xeroftalmie, acnee, seboree, arsuri, ulcere, furunculoza, calculoza renala, cistite, pielite si pielonefrite, diferite afectiuni hepatice si biliare, arterioscleroza, hipertiroidism, hiperglicemie, colite si enterocolite, ulcer gastric, tulburari premenstruale, tulburari de sarcina si alaptare etc.

Vitamina A ca atare (retinolul) se gaseste, de obicei, in cantitati apreciabile, numai in produse de origine animala, ea exprimandu-se cantitativ in mcg, mg si, mai nou, in Unitati Internationale (U.I.) sau Echivalenti Retinol (R.E.), la 100 g produs comestibil. Echivalentii Retinol (R.E.) reprezinta greutatea corespunzatoare de retinol absorbit si asimilat de catre organism.

Retinolul (vitamina A),poate fi preluata si din produsele alimentare de origine vegetala, din fructe si legume, si anume din fractiunea de beta-caroten, continuta in cantitati apreciabile de unele dintre acestea (faina de grau, malai, ardei gras, ceapa verde, morcov, spanac, rosii, caise si prune uscate etc.). Data fiind aceasta situatie, carotenul (beta-carotenul) continut de fructe si legume este considerat ca fiind, de fapt, pro-vitamina A. Ca o exceptie, mai contin caroten si unele produse alimentare de origine animala, cum ar fi: galbenusul de ou, ficatul, laptele si produsele lactate etc. Continutul in caroten al alimentelor se exprima in mcg sau mg. in organism, sub actiunea enzimei denumita carotenaza, la nivelul ficatului si intestinului subtire, carotenul se transforma in retinol, fiind necesare 6 mg de beta-caroten pentru a se putea obtine 1 mg de vitamina A (retinol). Acest randament scazut de transformare se explica prin faptul ca actiunile ce au loc in organism asupra unei parti din carotenul ingerat si supus transformarii, metabolizarii, fac ca doua treimi din acesta sa fie eliminat prin fecale (4 din 6 mg) si numai restul de o treime, adica 2 mg, sa fie retinut in organism ; din ceea ce se retine, o jumatate, adica 1 mg, este asimilata de indata drept retinol, iar cealalta jumatate este pastrata sub forma de beta-caroten (provitamina A), ca rezerva pentru asimilari ulterioare, tot sub forma de retinol, dupa necesitatile biologice ale organismului respectiv. Desigur ca de acest aspect trebuie sa se tina seama la completarea necesarului de retinol pe baza de caroten (beta-caroten). In acelasi context, mai trebuie sa retinem faptul ca, daca alimentatia este saraca in grasimi, se elimina, o data cu fecalele, cea 90% din carotenul ingerat si, de asemenea, ca randamentul absorbtiei respective este de 5-6 ori, uneori chiar de 10 ori mai mare, daca fructele si legumele care il contin se consuma dupa fierbere, proces caruia, spre deosebire de retinol, carotenul ii rezista fara sa suporte pierderi. Pentru realizarea acestei adevarate performante trofice, se impune ca vasele in care se face fierberea vegetalelor cu caroten sa nu fie oxidante, sa nu fie, prin urmare, fabricate din fier sau din cupru, ci sa fie perfect emailate sau facute din sticla.
Necesarul zilnic

de vitamina A este de 1.800 (1.100-2.500) U.I. – la copii si adolescenti; de 5.500 (5.000-6.000) U.I. -la femeile mature; de 6.000 U.I. la femeile insarcinate si de, 8.000 U.I. la femeile care alapteaza. Necesarul de vitamina A sporeste in perioada bolilor insotite de febra. Acest necesar nu depinde de cheltuielile de energie ale organismului, dar depinde de greutate, de varsta, stare fiziologica etc. Se recomanda ca aportul de vitamina A sa fie asigurat in proportie de 50% din produse de origine animala si in proportie de 50% din produse de origine vegetala. Se afirma ca, la adultii sanatosi, in perioada vara-toamna, pot fi stocate in ficat rezerve de caroten suficiente, ca surse de retinol, pentru unul sau chiar doi ani, iar la copii si la tineri – numai pentru cea 3 luni, motiv pentru care acestia sunt mai sensibili la carentele in vitamina A. Din fericire si cu un minim efort, acest neajuns se poate preintampina sau remedia printr-un consum sporit de morcovi fierti. in cazul persoanelor cu afectiuni hepatice, apare pericolul instalarii hipovitaminozei A, deoarece, in astfel de situatii, carotenul de rezerva nu poate fi transformat in retinol.

In legatura cu provitamina A (beta-carotenul), trebuie amintit si faptul ca aceasta dispune de virtuti anticancerigene si mai mari decat retinolul. Tot despre caroten se mai afirma ca, datorita antioxidantilor pe care ii contine, face sa fie redus cu o’ treime procesul de inrautatire a starii de sanatate a ochilor (evitandu-se chiar si orbirea), precum si procesul de instalare a diferitelor afectiuni cardiace. Aceste efecte benefice ale carotenului au fost determinate, pana in prezent, in cazul morcovilor, al spanacului si al verzei.

Spre deosebire de retinol, carotenul nu este sensibil nici la lumina, fiind in schimb sensibil la uscaciune, motiv pentru care se impune pastrarea, in fructe si in legume, a gradului de umiditate avut in perioada recoltarii. Eficienta vitaminei A sporeste cand este asociata cu vitaminele din grupul B, cu vitaminele C, D, E si colina, precum si cu un aport corespunzator de calciu, fosfor si zinc. Deficitul in vitamina A poate determina pierderi in vitamina C. Tratamentul hipovitaminozei se poate face prin administrarea de retinol pe cale bucala sau injectabila.

Obtinerea de retinol este recomandabil a se face din beta–caroten. Aceasta optiune este justificata de toxicitatea mai redusa a acestei trofine, care, in plus, are proprietatea de a preveni instalarea unor forme de cancer, precum si de a cobori nivelul colesterolului si de a reduce astfel riscul afectiunilor cardiace.

Suplimente de vitamina A

Disponibile in doua forme – una derivata din untura de peste, iar cealalta hidrosolubila. Formula hidrosolubila poate fi acetat sau palmitat si este recomandabila pentru persoanele cu intoleranta la grasimi, in special pentru suferinzii de acnee. Doza zilnica obisnuita este de 5000-10000 UI.

Vitamina A nu trebuie insotita de uleiuri minerale. Vitamina A isi exercita cel mai bine efectele in prezenta vitaminelor B complex, D, E, in prezenta calciului, fosforului si zincului. Acest din urma mineral este cel care permite extragerea vitaminei A din rezervele formate in ficat. Vitamina A impiedica oxidarea vitaminei C. Nu introduceti vitamina A in dieta cainelui sau pisicii dumneavoastra fara indicatii speciale in acest sens. Daca luati medicamente care reduc nivelul de colesterol – cholestryramine – gradul de obsorbtie a vitaminei A se diminueaza si probabil veti avea nevoie de suplimente.

Acest web site folosește politica cookie si politica de confidentialitate conform legilor in vigoare. Dupa ce apasati butonul "Accept" va dati consimțământului privind termeni si conditiile de confidentialitate Politica de confidentialitate

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close