ÎIn SUA, producătorul Cervarix a cerut înregistrarea vaccinului în 2007, dar s-a răzgândit şi a cerut amânare pentru a colecta mai multe date despre efecte. În România, pentru vârsta fetiţelor la care s-a decis administrarea vaccinului, nu există date ştiinţifice care să garanteze absenţa unor efecte secundare", a precizat senatorul PRM.
"S-a ajuns la această achiziţie pentru că marile concerne farmaceutice acordă mari comisioane, iar Guvernul face jocul afaceriştilor. Nimeni din Guvern nu s-a lăudat cu comisionul primit, dar care este înregistrat în contabilitatea firmelor producătoare", a afirmat Gheorghe Funar.
Acesta a acuzat Ministerul Sănătăţii că nu are dovezi de eficacitate şi siguranţă a tratamentului cu acest vaccin. "Guvernul a încălcat regula în cazul introducerii unui program naţional de vaccinare din fonduri publice, care stabileşte că se poate accepta acoperirea din bugetul de stat numai a produselor care şi-au dovedit în timp eficacitatea, lipsa de nocivitate şi avantajul economic faţă de celelalte alternative terapeutice", a subliniat Funar.
 ASPECTE CE RIDICĂ SEMNE DE ÎNTREBARE în legătură cu utilizarea vaccinului Silgard sau Cervarix
• Vaccinul este destinat prevenirii infecţiilor cu virusul Papiloma Uman (HPV), cu transmitere preponderent sexuală, şi nu împotriva cancerului de col uterin (nu există şi nu a existat niciodată un vaccin îndreptat împotriva vreunui cancer, inclusiv de col uterin).
• De-a lungul vieţii, cca. 80% din populaţia feminină contactează cel puţin o dată virusul HPV. Doar 10% dintre aceste infecţii rămân şi pot provoca modificări celulare (displazii) la nivelul colului uterin. Doar în 1-3% dintre cazuri evoluţia va fi spre un cancer de col uterin într-o perioadă îndelungată de timp, respectiv 12-15 ani de la data infecţiei persistente. Dar aceste modificări (displazii) de la nivelul colului uterin sunt, de obicei, detectabile şi tratabile. ªi fără vaccin, există statistic o protecţie de peste 99%.
• Statistic, avem cea mai mare incidenţă din Europa la cancerul de col uterin în ultimii 20 de ani, după cum afirmă Ministerul Sănătăţii. Ar fi fost necesar să fim informaţi despre acest lucru până la iminenţa vaccinării copiilor. Trebuiau luate măsuri de prevenţie, cunoscându-se faptul că acest cancer poate fi prevenit foarte uşor prin identificarea şi tratarea infecţiilor persistente care apar la nivelul colului uterin.
Depistarea infectării cu virusul Papiloma Uman (HPV) se făcea în cadrul unui program de screening la nivelul populaţiei cu testul Babeş-Papanicolau. De ce acest test nu mai este făcut gratuit de către stat, pentru ca infecţia să fie identificată la timp şi tratată, dacă ea creşte incidenţa acestui tip de cancer atât de înspăimântător?
• Nici măcar în aceste zile, când a început campania de vaccinare, nu se vorbeşte mai deloc despre măsurile de prevenţie şi de vindecare a leziunilor de col uterin şi a cancerului care derivă din acestea. De aici putem înţelege că Ministerul Sănătăţii, prin reprezentanţii săi, este mai curând interesat de vaccinarea fetiţelor, decât de prevenţia şi tratarea din timp a cancerului de col uterin prin efectuarea periodică a testului Babeş-Papanicolau.
Adică preferă să cheltuiască câteva zeci de milioane de euro pentru a fi achiziţionat vaccinul pentru fiecare fetiţă, decât să suporte câteva sute de mii pentru a se încuraja efectuarea testului Babeş-Papanicolau de către fiecare femeie anual.
• Virusul Papiloma Uman (HPV) are 100 de tulpini şi se presupune că tulpinile 16 şi 18 sunt responsabile pentru aproximativ 70% dintre cancerele de col uterin. Întrucat cancerul cervical (de col uterin) se dezvoltă după ani de infecţie cronică cu virusul HPV, nu există o dovadă absolută că protecţia împotriva acestor două tulpini va reduce numărul de cazuri de cancer. De asemenea, este evident faptul că virusul este doar un cofactor alături de relaţiile sexuale cu mai multi parteneri, fumatul, contraceptivele, stresul, scăderea imunităţii, poluarea, etc., care constituie factori favorizanţi ai oricărui cancer.
• Infecţia persistentă cu HPV şi nu virusul este cea care determină riscul de cancer. Tratamentul împotriva virusului HPV dă rezultate foarte bune, este foarte simplu şi nu are efecte secundare (ajustarea aportului de acid folic şi licopen, vitamine, efectuarea de controale periodice, respectarea condiţiilor de igienă şi o nutriţie corectă).
• În România, există un medicament care vindecă leziunile de col uterin: CERVUGID. Este inventat de un medic român, profesor universitar, dar este prea puţin mediatizat deoarece nu beneficiază de un marketing la nivelul marilor producători mondiali şi, ca atare, puţin recomandat de medicii ginecologi.
• Toate studiile care au dovedit legătura dintre HPV şi cancerul de col uterin au fost sponsorizate de către firmele producătoare de vaccinuri. Nu există studii independente în acest sens. Cancerul de col uterin apare în 99% dintre cazuri la persoane cu o infecţie persistentă cu HPV, dar nu este clar rolul virusului în declanşarea cancerului.
• Vaccinul Cervirax este îndreptat împotriva a 2 tulpini de HPV:16 şi 18, iar vaccinul Silgard se îndreaptă împotriva a 4 tulpini de HPV: 6,11,16 şi 18. Apărute în urmă cu doi ani în SUA şi Europa, ambele vaccinuri au fost vândute imediat pe scară largă, dată fiind răspândirea mare a HPV şi dorinţei de prevenire.
• Până în prezent, în SUA s-au raportat 27 de decese posibil asociate cu Gardasil şi alte aproape 11 000 de efecte adverse. Alte 2 decese s-au constatat în Germania şi Austria. În SUA, au fost înregistrate oficial peste 600 cazuri cu efecte grave, printre care o boală neurologică rară (pe lângă alte 9.400 cazuri efecte non-grave) – statistici oficiale FDA (Food and Drug Administation). Faptul că 94% dintre efectele adverse nu sunt grave nu este de natură să-i liniştească pe părinţii ai căror copii urmează să fie supuşi unui experiment cu un vaccin ce a creat deja suficiente victime.
• Informaţiile provenite de la americani trebuie privite totuşi cu rezervă, deoarece raportările se fac pe bază de voluntariat. Este posibil ca efectele colaterale ale vaccinului să fie mult mai ample decât statisticile la care are acces publicul.
• 25% dintre toate reclamaţiile legate de efectele adverse ale vaccinurilor practicate în SUA sunt la adresa Gardasilului.
• La presiunea publică, FDA a tipărit în publicaţiile proprii statisticile despre efectele grave (inclusiv moartea), iar producătorul Merk Sharp & Dohme a renunţat la orice acţiune de a mai convinge guvernul american să facă obligatorie vaccinarea anti-cancer de col uterin.
• Cele două vaccinuri utilizate au fost introduse pe piaţă acum doi ani şi jumătate, după o testare clinică care a durat cca 6,5 ani, timp insuficient pentru o testare completă şi pentru a cunoaşte efectele pe termen lung. Efectiv, nu există studii despre siguranţa vaccinului şi nici despre genotoxicitate sau carcinogenitate. Potrivit New York Times, care citează publicaţii de specialitate, efectele pe termen lung nu se cunosc suficient, vaccinul fiind licenţiat în SUA în regim rapid, datorită impactului sperat.
• Lumea ştiinţifică ridică semne de întrebare şi cu privire la durata perioadei de imunizare, necunoscându-se dacă va fi sau nu necesară repetarea vaccinului peste o anumită perioadă.
• Guvernul a alocat sumele necesare prin rectificare bugetară. În Ordinul 1612/2008, prin care se introduce HPV la 110.000 fete din clasa a IV-a, se precizează următoarea NOTÃ: "Refuzul de a efectua vaccinarea se face prin declaraţie scrisă a părinţilor copilului, cu asumarea consecinţelor ce decurg din acesta." sursa: http://www.roaim.com
|
